Chapter 17

  Mai bine o bucatq de pkne uscatq, cu pace, deckt o casq plinq de cqrnuri, cu ceartq! - 

  Un argat cu minte stqpknewte peste fiul care face ruwine, wi va kmpqryi mowtenirea cu frayii lui. 

  Tigaia lqmurewte argintul, wi cuptorul lqmurewte aurul; dar Cel ce kncearcq inimile, este Domnul. - 

  Cel rqu ascultq cu luare aminte la buza nelegiuitq, wi mincinosul pleacq urechea la limba nimicitoare. - 

  Cine kwi bate joc de sqrac, kwi bate joc de Cel ce l -a fqcut; cine se bucurq de o nenorocire, nu va rqmknea nepedepsit. - 

  Copiii copiilor sknt cununa bqtrknilor, wi pqrinyii sknt slava copiilor lor. - 

  Cuvintele alese nu se potrivesc kn gura unui nebun; cu ckt mai puyin cuvintele mincinoase kn gura unui om de viyq aleasq! - 

  Darurile par o piatrq scumpq kn ochii celor ce le primesc: ori kncotro se kntorc, izbkndesc. - 

  Cine acopere o grewalq, cautq dragostea, dar cine o pomenewte mereu kn vorbirile lui, desbinq pe prieteni. - 

  O mustrare pqtrunde mai mult pe omul priceput, deckt o sutq de lovituri pe cel nebun. - 

  Cel rqu nu cautq deckt rqscoalq, dar un sol fqrq milq va fi trimes kmpotriva lui. - 

  Mai bine sq kntklnewti o ursoaicq jefuitq de puii ei, deckt un nebun kn timpul nebuniei lui. - 

  Celui ce kntoarce rqu pentru bine, nu -i va pqrqsi rqul casa. - 

  Knceputul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmq cearta knainte de a se knteyi. - 

  Cel ce iartq pe vinovat wi oskndewte pe cel nevinovat, sknt amkndoi o sckrbq knaintea Domnului. - 

  La ce slujewte argintul kn mkna nebunului? Sq cumpere knyelepciunea?... Dar n`are minte. - 

  Prietenul adevqrat iubewte oricknd, wi kn nenorocire ajunge ca un frate. - 

  Omul fqrq minte dq chezqwie, se pune chezaw pentru aproapele squ. - 

  Cine iubewte certurile iubewte pqcatul, wi cine-wi zidewte poarta prea knaltq, kwi cautq pieirea. - 

  Cel cu inimq prefqcutq nu gqsewte fericirea, wi cel cu limba stricatq cade kn nenorocire. - 

  Cine dq nawtere unui nebun va avea kntristare, wi tatql unui nebun nu poate sq se bucure. - 

  O inimq veselq este un bun leac, dar un duh mkhnit usucq oasele. - 

  Cel rqu primewte daruri pe ascuns, ca sq suceascq wi cqile dreptqyii. - 

  Knyelepciunea este kn faya omului priceput, dar ochii nebunului o cautq la capqtul pqmkntului. - 

  Un fiu nebun aduce necaz tatqlui squ, wi amqrqciune celei ce l -a nqscut. - 

  Nu este bine sq oskndewti pe cel neprihqnit la o gloabq, nici sq lovewti pe cei de neam ales din pricina neprihqnirii lor. - 

  Cine kwi knfrkneazq vorbele, cunoawte wtiinya, wi cine are duhul potolit este un om priceput. - 

  Chiar wi un prost ar trece de knyelept dacq ar tqcea, wi de priceput dacq wi-ar yinea gura.